Scurt istoric al aplicatiilor web

, publicat de

La inceput, totul era atat de simplu. Initial, conectarea a fost facuta intre cateva institutii de cercetare de top in Statele Unite ale Americii, originalul "Internet" a fost conceput pentru a facilita schimbul de cercetare stiintifica. In acea perioada Firefox si Internet Explorer nu erau nici macar la stadiul de concept, atunci cand J.C.R. Licklider de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), prezenta pentru prima data ideile sale privind o "retea Galactica", în 1962.

Licklider a continuat proiectele de cercetare in cadrul agentiei a Departamentului Apararii al Statelor Unite, unde a predicat importanta ideilor sale de retea. In acelasi timp, Leonard Kleinrock si Lawrence G. Roberts de la MIT lucrau la teoriaa privind comutarea de pachete, un concept cheie pentru calculatoare in retea. Roberts a continuat sa creeze, impreuna cuThomas Merrill, prima retea de arie larga in 1965, cand a conectat un TX-2, in Massachusetts cu un Q-32 din California printr-o conexiune de tip dial-up.

arpanetRoberts a obtinut rezultatele experimentelor sale la DARPA la sfarsitul anului 1966, unde a proiectat planul de cercetare ARPANET (Advanced Research Projects Administration Network). Pana in acel moment, Kleinrock a fost la Universitatea din California, Centrul de Masurare de Retea (Network Measurement Center) din Los Angeles, ce a fost selectat drept primul nod din ARPANET iar in 1969 Bolt Beranek si Newman (BBN) au instalat primul pachet de comutare, numit Interface Message Processors. Centrul de Cercetare Stanford a fost selectat ca al doilea nod, iar in octombrie 1969, primele mesaje gazda-la-gazda au fost schimbate. La scurt timp dupa aceea, la Universitatea din California-Santa Barbara si Universitatea din Utah au fost adaugate ca noduri, incepand cu ceea ce stim astazi drept Internet. 

Minicalculatoare tocmai incepeau sa apara: Digital Equipment Corporation a creat PDP-1, care a fost urmat de succesul imens al PDP-8, PDP-11, si VAX-11/780. Puterea de calcul a fost din ce in ce mai accesibila, nu mai am fost cerÅŸit timp, pe un pumn de computere mainframe masive. Calculatoarele a fost folosite din ce in ce mai mult in scopuri democratice, insa mai tarziu a urmat revolutia calculatorului personal.

Initial cercetatorii au crezut ca Protocolul de Control al Transmisiei (TCP) ar functiona numai cu sistemele mari, pentru care a fost proiectat. Cu toate acestea, echipa lui David Clark de cercetare de la MIT a demonstrat ca statiile de lucru ar putea fi legate in retea. Cercetarile lui Clark, combinate cu explozia calculatoarelor personale din anii 1980 si 1990, a deschis calea catre lumea online in care suntem si in prezent.

In timpul anilor 1980, o serie de schimbari au avut loc. Cum numarul de gazde a crescut de la doar cateva la mii de gazde, li s-au atribuit nume pentru ca oamenii sa nu fie nevoiti sa memoreze adresele numerice. Aceasta schimbare, combinata cu cresterea numarului de gazde, a dat nastere Sistemului de Nume de Domeniu (DNS). Mai mult, ARPANET a fost trecerea de la utilizarea Protocolului de Control de Retea (NCP) la Protocolul de Control al Transmisiei/ Protocol Internet (TCP / IP), standardul utilizat de catre armata. Pana la mijlocul anilor 1980, Internetul a fost stabilit ca o platforma pentru a conecta grupuri de cercetatori diferite, si alte retele au inceput sa apara: National Aeronautics and Space Administration a creat SPAN, Departamentul de Energie al SUA a stabilit MFENet pentru cercetarea domeniului energiei de fuziune magnetica, si cu ajutorul Fundatiei Nationale de Stiinta a dus la crearea CSNET pentru cercetarea stiintifica a calculatoarelor.

In 1989, Tim Berners-Lee de la Consiliului European pentru Cercetare Nucleara (CERN), a venit cu un concept interesant. El a crezut ca, decat o alta lucrare de referinta, de ce sa nu se faca trimitere la aceasta? In timp ce se citeste o lucrare, un om de stiinta ar putea deschide pur si simplu o lucrare de referinta. Termenul hipertext era in voga, si bazandu-se pe activitatea sa anterioara in prelucrarea de documente si text, Berners-Lee a inventat  Standardul Generalizat de Marcare al Limbajului (Standard Generalized Markup Language - SGML), numit si HyperText Markup Language (HTML). Frumusetea HTML este ca separa informatiile despre modul in care textul ar trebui sa devina din punerea in aplicare efectiva pe ecran. Odata cu crearea protocolului numit HyperText Transfer Protocol (HTTP), Berners-Lee a inventat primul browser Web, denumit WorldWideWeb.

 


Comentarii (1)

Costel2012
2012-06-23 02:59:06

tare, m-a ajutat super mult la un referat :)

Scrie un comentariu ...
Posteaza comentariu
Renunta

Aboneaza-te la newsletter